R E Z O L U T I E
Cu privire la recunoasterea cetateniei romane Basarabenilor, Bucovinenilor
si celorlalti Exilati, prin procedura simplificata in fata Tribunalelor
In conformitate cu prevederile documentelor europene si internationale si ale art.7 din Constitutia Romaniei,
Din dorinta de a contribui la inlaturarea erorilor trecutului, cu prioritate a celor generate de ocupatia sovietica in Estul Europei,
In consens cu initiativele de condamnare a comunismului ca sistem criminal, degradant, inuman din Parlamentul European dar si din Parlamentul Romaniei si din statele baltice,
Ca minima reparatie morala, asumata de Guvern prin masuri reparatorii inclusiv patrimoniale,
In considerarea raspunderii pe care oricare Stat o are pentru cetatenii sai, pretutindeni in Lume,
In cadrul parteneriatului romano-roman,
Organizatiile participante la cea de-a X-a Editie a Universitatii de Vara Izvorul Muresului, constituite in Comitet de Sprijin pentru initiativa legislativa, apreciaza necesare urmatoarele:
I. Romania, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, sa procedeze de indata printr-o procedura simpla, la recunoasterea calitatii de cetatean roman a descendentilor din cetatenii Regatului Romaniei, care, dupa 1946 au fost abandonati (cu teritoriu cu tot) de autoritatile Statului Roman.
Intarziata impardonabil, recunoasterea (termen distinct de dobandire sau re-dobandire si de care ne delimitam) cetateniei romane pentru acele persoane care au dobandit-o prin nastere sau care au dobandit-o ca traitori in cuprinsul Regatului Romaniei pana la ocuparea de catre urss la sfarsitul celui de-ai doilea Razboi Mondial a tarii noastre (incepand cu Basarabia inclusivSudul, cu Nordul Bucovinei si Tinutul Herta), precum si pentru descendentii lor, trebuie sa se faca printr-o procedura simplificata.
Era de asteptat ca dupa 1989 printr-o lege speciala cu caracter reparatoriu, Statul Roman sa recunoasca in bloc, drepturile (rezultand din calitatea de cetatean roman) acestor persoane si descendentilor lor, iar mai apoi la autoritatea administrativa sa se faca simple verificari si inregistrari in evidenta populatiei cu eliberarea actelor de stare civila si de identitate.
Astazi, o procedura cu adevarat simplificata de recunoastere a cetateniei romane inseamna:
1. In primul rand ca proba sa fie simpla ( deci fara aberanta probatio diabolica, cu rusinoasa trimitere a solicitantilor in "gura lupului" la autoritatea RM sau Ucraineana pentru confirmari ale denumirilor localitatilor, ale prezentei lor in organizarea administrativa a Judetului X, ori supunerea solicitantilor la calvarul rectificarilor de nume rusificate, ucrainizate, rectificare inutila din moment ce erau prezente in acte celelalte elemente de identificare, stabilire a starii civile.
2. In al doilea rand receptia cererilor sa revina la nivelul autoritatii judetene sau direct instantelor de judecata –Judecatoriile (de la frontiera de nord-est, spre exemplu dar nu numai, ci la nivelul tuturor judetelor – eventual mai putin Municipiul Bucuresti din cauza aglomerarii instantelor) si
3. in al treilea rand, dar cel mai important - pentru urgentarea rezolvarii situatiei - solutionarea cererilor de recunoastere a calitatii de cetatean roman ca si a celor depuse deja la Comisia pentru Acordarea Cetaneniei de pe langa Ministerul Justitiei sa fie data instantei judecatoresti civile (oricarei Judecatorii, apelul la Tribunal la Sectia civila - sectie competenta pentru orice act de stare civila, recursul la Curtea de Apel).
Trebuie spus ca, potrivit tuturor legilor romane privind cetatenia, inclusiv celei semnate de Nicolae Ceausescu in 1971, abrogate in 1991 de Legea actuala - cetatenia romana se dobandea prin nasterea din cetateni romani.(cazul descendentilor din cetateni ai Regatului Romaniei) - Certificatul de Nastere, Buletinul de Identitate, Pasaportul nu fac decat o simpla dovada a acestui drept dobandit prin nastere. In lipsa lor, dovada se face cu orice mijloc de proba permis de legea Romana - Codul Civil Roman si de Codul de Procedura Civila.
Cetatenia nici nu putea fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere. Doar simpla lui vointa (consimtamant neviciat) putea duce la renuntarea la cetatenie, exprimata printr-un demers individual.
Or, nu se poate renunta la cetatenia unui stat printr-o cerere facuta unei autoritati straine. In acelasi sens stipuleaza conventiile internationale si europene cu privire la cetatenie, reglementarile ultimilor ani fiind tot mai complexe in scopul evitarii situatiilor de apatridie.
II. Fiind in interesul Statului Roman, solicitam acordarea cetateniei romane prin simplificarea actualei proceduri legale de dobandire, solicitantilor de etnie romana, in baza propriei declaratii de onoare si a confirmarilor Bisericii si/sau organizatiilor etnice locale. (situatia celor pe care nici Regatul Romaniei nu i-a mai putut cuprinde)
Prin urmare, Invitam in acest sens Guvernul si Parlamentului Romaniei sa procedeze urgent la modificarea si completarea Legii cetateniei.
Ne adresam de asemenea Presedintelui Romaniei, partidelor Politice, Presei si Organizatiilor neguvernamentale sa sprijine initiativa legislativa de modificare si completare a Legii cetateniei in sensul aratat.
Pentru punerea in aplicare a prezentei Rezolutii, se imputerniceste Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni, prezentul mandat fiind cu puteri depline.
Anexam un proiect de lege.
PROIECT: forma pentru dezbateri
-------------------------------------------
Parlamentul Romaniei
L E G E*
pentru reglementarea cetateniei unor categorii de persoane
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:
Art. 1. - (1) In scopul repararii pe cat posibil, a prejudiciului cauzat de ocupatia sovietica si instaurarea regimului comunist, Statul Roman recunoaste cetatenia romana persoanelor care - chiar daca nu au indeplinit formalitatile cerute de legile romane anterioare prezentei - la data de 26 Septembrie 1920 aveau domiciliul pe teritoriul supus jurisdictiunei Statului Roman/Regatului Romaniei, sau care s-au nascut inainte de aceasta data pe respectivul teritoriu.
(2) Este pe deplin recunoscuta cetatenia romana inclusiv acelor persoane care la data de 28 iunie 1940 aveau cetatenia romana precum si acelora nascute din parinti care la data respectiva aveau domiciliul pe teritoriul mai sus-aratat, ori erau functionari sau oficianti ai serviciilor publice si nu au putut fi evacuate, sau erau inrolate in Armata Regala a Romaniei si au cazut prizonieri/in captivitatea inamicului.
Art. 2. - Se excepteaza de la prevederile acestei legi: a) Persoanele care au dobandit la cerere cetatenia URSS; b) Persoanele care au avut, dar au renuntat in mod expres la cetatenia romana; c) descendentii persoanelor indicate la literele a) si b).
Art. 3. – Se considera ca au renuntat in mod expres la calitatea de cetatean roman: a) Persoanele care au intrat voluntar in organizatiile de politie politica si represiune ale Uniunii Sovietice; b) Persoanele care au desfasurat activitati sau misiuni externe in favoarea URSS pe teritoriul Romaniei sau al statelor membre ale Uniunii Europene, impotriva cetatenilor romani sau a comunitatilor romanesti din afara frontierelor.
Art. 4. - Persoanele indreptatite la recunoasterea cetateniei romane prin prezenta lege sau prin cele anterioare, care n-au indeplinit formele cerute de legile anterioare sau ale caror cereri au fost respinse, vor putea cere Judecatoriei, constatarea calitatii lor de cetatean roman, in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art.5. – (1)Cererile pentru constatarea cetateniei romane vor fi insotite de actele doveditoare si de declaratia petitionarului, data in forma autentica, in sensul ca indeplineste conditiunile prevazute mai sus; aceste declaratii vor putea fi facute si in instanta sau atestate in fata avocatului, in acest ultim caz cu respectarea riguroasa a prevederilor art.2412, alin.2 Cod Proc.Civ. (introdus prin Legea nr.247/2005).
(2)Pentru incapabili, cererile vor fi facute de reprezentantii lor legali, iar in lipsa acestora de mandatarii speciali, numiti de instanta competenta conform alin. 1, la cererea instantei sau a persoanelor sub protectia carora se afla incapabilii.
Art. 6. - Petitionarii care se afla in imposibilitatea de a-si procura acte doveditoare din cauza ca nu le sunt eliberate de Arhive ori ca s-au pierdut ca urmare a persecutiilor, represiunii, arestarii, deportarii, internarii in lagar, evacuarii fortate din zonele militare, ca urmare a dezastrelor de razboi sau altor cauze de forta majora, vor putea dovedi cu orice mijloace legale de proba inclusiv martori si prezumtii atat cauzele de forta majora cat si faptele juridice pe care-si intemeiaza cererea de constatare a cetateniei.
Art. 7. – (1)Hotararile de constatare a cetateniei romane se vor da de urgenta in camera de consiliu cu citarea partii si cu participarea Ministerului Public.
(2)Hotararile sunt executorii de drept iar termenul de apel curge de la pronuntare.
Art.8 – (1)Hotararile definitive de constatare a cetateniei se vor comunica din oficiu institutiilor competente teritorial sa administreze registrele publice de evidenta a persoanei si a cetateniei pentru eliberarea actelor de identitate, pasaportului – in functie de domiciliul (in Romania sau in alt stat) pe care si-l vor declara petitionarii prin cererea de constatare sau cel stabilit la momentul judecarii apelului.
(2)Termenul de recurs se socoteste de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicarea hotararii definitive pentru cei lipsa.
Art. 9. - Dupa expirarea termenului prevazut de art. 4 cei interesati vor putea cere constatarea cetateniei romane potrivit dreptului comun, hotararile primei instante de recunoastere a cetateniei fiind executorii iar termenele nu vor fi mai mari decat cele prevazute de dispozitiile pentru accelerarea judecatii prevazute in Legea nr.247/2005 decat la cererea petitionarului, acesta avand obligatia de a indica la depunerea cererii de constatare si domiciliul procesual ales in Romania.
Art. 10. - Ministerul Public va putea cere Tribunalului anularea hotararii de constatare a cetateniei romane daca a fost obtinuta prin declaratii false sau mijloace frauduloase.
Art. 11 - Cei care au obtinut constatarea cetateniei romane prin declaratii false sau mijloace frauduloase, precum si martorii care au facut afirmatii mincinoase in favoarea acestora, vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de Codul Penal pentu fals in declaratii, al carei minim si maxim se majoreaza cu doi ani.
Art. 12 – (1)Deciziile administrative si hotararile judecatoresti, date dupa 28 iunie 1940, prin care s-a statuat ca o persoana nu este cetatean roman, sunt nule de drept.
(2) Toti cei interesati, persoana vatamata sau in caz de deces sotul/sotia sau descendentii acestuia, vor putea cere direct la autoritatea competenta teritorial in functie de domiciliul actual al petitionarului, reinregistrarea in evidentele publice romanesti, din care au fost inlaturati in temeiul unor asemenea hotarari.
Art.13. - Cererile si actele de procedura facute in aplicarea dispozitiunilor prezentei legi, sunt scutite de taxa de timbru sau timbru judiciar.
Art.14 – (1) Nici o dispozitie din prezenta lege nu va putea fi interpetata ca aducand atingere drepturilor si libertatilor democratice - protejate prin Convetia Europeana a Drepturilor Omului sau Tratate bilaterale - apartinand unei persoane, indiferent de cetatenie.
(2) Procedura de recunoastere prevazuta de prezenta lege, nu aduce atingere procedurilor de dobandire si re-dobandire prevazute de Legea nr.21/1991 privind cetatenia romana, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Prezenta lege completeaza masurile legislative cu caracter reparator adoptate in Estul Europei si in Romania, in beneficiul persoanelor care au avut de suferit din cauza regimului de dictatura instaurat prin ocupatia sovietica;
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 155 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata
Presedintele Camerei Deputatilor
Bogdan Olteanu
Presedintele Senatului
Nicolae Vacaroiu
* prezenta initiativa poate fi adoptata de Guvern, prin Ordonanta de Urgenta .
